Cărțile editurii în recenzii, știri și interviuri recente (I)

15.03.2016

•Memorialul de călătorie al lui Chaplin cuprinde cinci părţi, care au fost publicate în foileton, între septembrie 1933 şi ianuarie 1934, într-o revisă americană adresată cu precădere publicului feminin, Women’s Home Companion. Surprinzător, cele cinci texte nu au fost reunite într-un volum pînă în 2014, cînd Lisa Stein Haven, reputată specialistă în viaţa şi opera lui Chaplin, a avut iniţiativa de a strînge, între aceleaşi coperte, toate însemnările de călătorie ale starului, cărora le-a adăugat o amplă introducere, note substanţiale, cinci anexe relevante (de la itinerarul voiajului pînă la corespondenţa lui Syd Chaplin, fratele mai mare al lui Charlie şi însoţitorul acestuia în călătorie) şi o bibliografie utilă celor care doresc să aprofundeze subiectul. Este lăudabil faptul că editura universitară ieşeană a reuşit să publice cartea la doar un an de la prima sa ediţie americană, în condiţii grafice excelente şi cu multe ilustraţii remarcabile.
Mihai Fulger, în Observator cultural , despre cartea Un comic vede lumea. Note de călătorie Note de călătorie 1931-1932, de Charlie Chaplin.

• Am lîngă mine – motolită aproape, fiindcă mă întorc la ea de multe ori, fie şi numai pentru a citi o pagină, două, trei – Mentalitatea anticapitalistă. Carte mică, concisă, densă, extrem de actuală – deşi textele care o alcătuiesc au fost scrise cu mai multe decenii în urmă (mai precis, lucrarea a văzut lumina tiparului cu fix şase decenii în urmă, în 1946). Autorul ei: Ludwig von Mises.
Cristian Pătrășconiu, în LaPunkt.ro. Detalii despre carte, aici.

• Enikő Pál ne ajută să ne cunoaştem şi să ne înţelegem mai bine limba şi istoria, prin intermediul limbii şi culturii sale. Această deschidere extraordinară spre alteritate a autoarei, care a ales să scrie o carte, nu în limba ei, ci în limba celuilalt, are o valoare de manifest.
Valentin Trifescu, în „Terra Sebus”, nr. 7/ 2015, despre Influenţa limbii maghiare asupra limbii române. Perioada veche, de Enikő Pál.

• „Un mic fragment din introducerea lucrării Liberali versus conservatori. Monumente publice şi memorii concurente în România modernă( 1866-1914)”
Liviu Brătescu, pe bratescu.ro..

• Fragment din volumul semnat de Luc Boltanski și Eve Chiapello, în traducerea Aureliei Stoica, (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2016), Noul spirit al capitalismului pe criticatac.ro.

• Intelectualul trăiește cu impresia că doar expertiza sa poate să ordoneze ordinea socială complexă, altfel, haotică, dezordonată, că doar o minte-directoare superioară, și aici se găsește ”infatuarea lui fatală”, poate da un sens, o direcție, o logică unor proces neproiectate, spontane și, aparent, de nepătruns. De aici, vine ura intelectualilor față de piață și de instrumentele ei fundamentale (competiția, banii și sistemul bancar etc).
Gabriel Claudiu Mursa, unul din coordonatorii colecției Economie și Societate Liberă, în interviul săptămânii pentru LaPunkt.ro.

• Drept urmare, cu adevărat reprezentativi pentru sensibilitatea românească par însă a fi mai degrabă scriitorii ce se inspiră din folclor (Alecu Russo, N. Gane, Galaction), inspiraţie ce ar fi dus mai mereu la realizări artistice superioare, sau cei care, ca Eliade, Voiculescu ori Sadoveanu, reuşesc să exprime o viziune specific românească asupra existenţei, adică (Sorin Alexandrescu dixit) o viziune solară, benignă, în acord cu spiritul literaturii noastre în care „fantasticul nu a devenit niciodată grotesc, tragic, sumbru”.
Antonio Patraș, în Convorbiri literare, despre Proza fantastică românească. Modalităţi narative, de Ana Alexandra Sanduloviciu.

• The volume „Perspectives in Humanities. Keys for Interdisciplinarity” proves to be a broad-enough platform for the contributors to reveal some real possibilities of research. Nevertheless, their “keys” to interdisciplinarity are not dogmatic proposals, but invitations to reset humanistic research, to ground it on a more collaborative basis.
Loredana Cuzmici, referitor la volumul Perspectives in Humanities. Keys for Interdisciplinarity, editat de Camelia Gradinaru, Andreea Mironescu și Roxana Patraș (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015), în revista META: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy – VII (2)/ dec. 2015, p. 406-409.

• Care este cea mai potrivită definiție a „memoriei culturale”? În ce moduri funcționează această suprastructură, din culturile antice și până în societățile mediatice ale zilelor noastre? Cum își amintesc colectivitățile și cum își proiectează ele imaginea despre sine, în acest proces de actualizare a trecutului?
Andreea Mironescu, despre Memoria culturală, de Jan Assmann (trad. de Octavian Nicolae, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2013), în revista Philologica Jassyensia, Anul XI, Nr. 1 (21), 2015.